Reîncarnarea nu urmează întotdeauna o cale ascendentă:

„Conform Vedelor există 8,400,000 de specii de viață, începând de la microbi, pești, plante, insecte, reptile, păsări, mamifere, și ajungând pâna la oameni și semizei. În funcție de dorințele lor, entitățile vii se nasc la nesfârsit într-una din aceste specii.

Mintea este mecanismul care direcționează transmigrația, propulsând sufletul dintr-un corp înaltul. Bhagavad Gita spune că „oricare ar fi starea de existența de care își aduce aminte cineva, atunci când își părăsește corpul… acea stare o va atinge fără greș (în următoarea să viață)”.

Toate lucrurile la care neam gândit și pe care le-am făcut în timpul viețîi au lăsat o impresie în minte, iar suma totală a acestor impresii influențează gândurile noastre în momentul morții. În funcție de calitatea acestor gânduri, natură materială ne da un corp adecvat. Astfel, tipul de corp pe care îl avem acum este expresia conștiinței pe care am avut-o la momentul ultimei noastre morți.

În Bhagavad Gita Krishna explică: „Entitatea vie, întrând în alt corp grosier, obține un anumit tip de urechi, ochi, limbă, nas și simț tactil, care sunt grupate în jurul mințîi.”

Mai mult, reîncarnarea nu urmează întotdeauna o cale ascendentă; ființă umană nu are certitudinea unei nașteri într-un corp uman în viață următoare. De exemplu, dacă cineva moare cu mentalitatea unui câine, atunci în viață următoare va primi ochii, urechile, nasul etc. unui câine, care îi vor permite să se bucure de plăcerile canine.

Krishna confirmă soarta unui astfel de suflet nenorocit, spunând: „Când cineva moare în modul ignoranței, el se va naște în regatul animalelor”.

Conform cu Bhagavad-gita, oamenii care nu își pun întrebari despre natură lor superioară, non-fizică, sunt constrânsi de legea karmei să continue ciclul nașterii, morțîi și al renașterii, câteodata aparând că și oameni, câteodata că și animale iar câteodata că și plante sau insecte.

Existența noastră în lumea materială este datorată multiplelor reacții karmice din această viață și din viețile anterioare, corpul uman oferind singură cale prin care sufletul condiționat poate să scape.

Utilizând cum se cuvine formă umană, o persoană poate să rezolve toate problemele viețîi (naștere, moarte, boală și batrânete) și să rupă acest ciclu nesfârsit al reîncarnarii.”

Leave a Reply